Preferații justiției europene: De ce au ajuns Google și Microsoft subiectul investigațiilor UE

de: Bogdan Cristea
17 04. 2015

După ce, pentru o lungă perioadă, Microsoft a fost principala țintă a Comisiei Europene, se pare că a venit acum rândul celor de la Google.

Era luna martie a anului 2004. În urma unor plângeri făcute de cei de la Sun Microsystems, Comisia Europeană începuse de ceva timp să investigheze practicile celor de la Microsoft. Sun Microsystems a atras atenția asupra ascunderii informațiilor în legătură cu Windows de către Microsoft. Ulterior, Comisia s-a concentrat și asupra aplicațiilor media, precum Windows Media Player, integrate în sistemul de operare. După ce a fost inițial forțată să dezvăluie informațiile necesare și să scoată pe piață o variantă de Windows fără Media Player, Microsoft a încasat o amendă de 497 milioane de euro, cea mai mare administrată de Comisia Europeană până la acel moment.

Peste două miliarde de euro plătite de Microsoft

Din păcate pentru compania din Redmond, acesta nu avea să fie și ultimul record stabilit de către ei. În 2006, la doi ani distanță, Microsoft nu se achitase încă de obligațiile legate de divulgarea informațiilor, motiv pentru care a primit o nouă amendă de 280,5 milioane de euro. Nici aceasta se pare că nu i-a convins pe americani să se conformeze, iar în data de 27 februarie a anului 2008 cei de la Microsoft au fost sancționați cu suma uriașă de 899 de milioane de euro. Deși a fost ulterior micșorată cu 39 de milioane de euro, aceasta a fost cea mai mare sancțiune aplicată unei companii pentru practici anticoncurențiale până în 2009.

Nici Internet Explorer nu a scăpat de justiția europeană, iar în 2009 Microsoft a ajuns la o înțelegere cu Comisia conform căreia sistemul de operare le afișa automat utilizatorilor o fereastră în care aceștia pot selecta browserul preferat. Din februarie 2011, pentru 14 luni, aceasta a fost însă absentă, motiv pentru care europenii i-au taxat pe cei de la Microsoft cu încă 561 de milioane de euro. Aceștia au acuzat o eroare în sistem, însă nu au putut influența în niciun fel decizia Comisiei.

După aproximativ 2,2 miliarde de euro plătite în amenzi și cu o multitudine de scandaluri în spate, Microsoft pare a fi ieșit din vizorul autorităților de pe bătrânul continent. ”Locul său” a fost luat, din câte se pare, chiar de către Google. În urmă cu câteva zile, Uniunea Europeană a acuzat Google în mod oficial de practici monopoliste.

Comisia a început în urmă cu ceva vreme să contacteze companiile care au înaintat plângeri împotriva Google, pentru a putea folosi informațiile furnizate de acestea. Motivul pentru acest demers este faptul că informațiile nu au fost făcute publice până acum. Companii din domeniul cumpărăturilor online și al turismului sunt printre cele care au acuzat practicile Google.

Google este acuzată că a afectat afacerilor altor site-uri de cumpărături online, însă acuzațiile ar putea fi extinse şi către alte domenii. Compania va avea la dispoziție 10 săptămâni pentru a răspunde acuzațiilor aduse de CE şi va avea posibilitatea să fie audiată, pentru a-și susține punctul de vedere. CE a pornit investigația împotriva Google în urmă cu cinci ani, compania americană fiind aproape de încheierea unei înțelegeri anul trecut. Acordul a picat din cauza opoziției Franței și Germaniei, precum şi a unor grupuri media și telecom din Europa.

Android, în vizorul Comisiei Europene

Comisia nu s-a oprit aici. Următoarea lor țintă pare a fi chiar Android, sistemul de operare dezvoltat de către cei de la Google. Comisia s-a consultat în trecut și cu marii producători de telefoane, existând suspiciunea că aceștia din urmă au fost forțați de Google să adopte aplicațiile odată cu sistemul de operare. De fapt, aceasta ar fi principala acuzație în acest caz, iar dacă europenii nu reușesc să demonstreze că au dreptate, tot procesul ar putea fi compromis. Iar șansele par a fi de partea celor de la Google în această situație.

După cum a menționat chiar compania din Mountain View, prezența sistemului de operare Android pe piață a adus beneficii foarte mari consumatorilor. Exisă un număr uriaș de telefoane care se folosesc de el, iar prețul acestora a scăzut considerabil în ultimul timp. Astfel de afirmații, susținute, desigur, de dovezi clar, ar putea indica nu doar că practicile Google nu afectează în niciun fel consumatorii, ba chiar că le aduc beneficii considerabile acestora.

Da, există asemănări între situația de acum și cea în care s-a aflat Microsoft, însă Google pare a avea cifrele de partea sa, iar Uniunii Europene ar putea avea dificultăți pe parcursul procesului. Comisia poate impune amenzi de până la 10% din veniturile obținute de Google, iar asta înseamnă 10% din cele 66 de miliarde de dolari obținute de companie anul trecut. Dar cine se află în spatele acestor eforturi de a sancționa Google.

Microsoft, legislatorul din umbră

Microsoft, cea care în urmă cu câțiva ani primea cele mai mari amenzi din istorie, pare a avea o contribuție importantă la eforturile împotriva celor de la Google. Pe lângă lobby-ul uriaș pe care l-a practicat în ultimii ani, Microsoft a investit în câteva asociații, precum Inițiativa pentru o Piață Online Competitivă, acestea scoțând în evidență toate plângerile aduse împotriva Google.

După cum scriu și cei de la New York Times, Microsoft s-a aflat în fruntea unei delegații care s-a întâlnit cu ambasadorul american în Bruxelles. Din câte se pare, aceștia l-au convins să nu acorde ajutor în viitorul apropiat celor de la Google, indiferent de acuzațiile împotriva lor. Astfel, Microsoft pare a fi implicată, mai mult sau mai puțin, în fiecare inițiativă care vizează pedepsirea Google, contribuind la creare unei situații ciudate în Bruxelles. După cum au zis unii, ”fie ești în tabăra Google, fie ești în tabăra adversă”.

Bătălia dintre cei doi giganți din IT, deși nu una pe piață lor principală reprezentată de America, ar putea avea repercusiuni importante pentru ambele. Alarmant pentru cei de la Google este că, de această dată, Comisia nu pare interesată de o înțelegere, considerând astfel de metode ineficiente pe termen lung.